descăpățânat
Romanian
Etymology
Past participle of descăpățâna.
Adjective
descăpățânat m or n (feminine singular descăpățânată, masculine plural descăpățânați, feminine and neuter plural descăpățânate)
Declension
Declension of descăpățânat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | descăpățânat | descăpățânată | descăpățânați | descăpățânate | ||
definite | descăpățânatul | descăpățânata | descăpățânații | descăpățânatele | |||
genitive/ dative | indefinite | descăpățânat | descăpățânate | descăpățânați | descăpățânate | ||
definite | descăpățânatului | descăpățânatei | descăpățânaților | descăpățânatelor |
References
- descăpățânat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.