dezambala
Romanian
Etymology
Borrowed from French désemballer; equivalent to dez- + ambala.
Pronunciation
- IPA(key): /de.zam.baˈla/
Verb
a dezambala (third-person singular present dezambalează, past participle dezambalat) 1st conj.
Declension
conjugation of dezambala (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a dezambala | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezambalând | ||||||
| past participle | dezambalat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezambalez | dezambalezi | dezambalează | dezambalăm | dezambalați | dezambalează | |
| imperfect | dezambalam | dezambalai | dezambala | dezambalam | dezambalați | dezambalau | |
| simple perfect | dezambalai | dezambalași | dezambală | dezambalarăm | dezambalarăți | dezambalară | |
| pluperfect | dezambalasem | dezambalaseși | dezambalase | dezambalaserăm | dezambalaserăți | dezambalaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezambalez | să dezambalezi | să dezambaleze | să dezambalăm | să dezambalați | să dezambaleze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezambalează | dezambalați | |||||
| negative | nu dezambala | nu dezambalați | |||||
Derived terms
- dezambalare (“unwrapping, unpacking”)
Further reading
- dezambala in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.