gălbeni
Romanian
Etymology
From galben.
Verb
a gălbeni (third-person singular present gălbenește, past participle gălbenit) 4th conj.
- to yellow
Conjugation
conjugation of gălbeni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a gălbeni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | gălbenind | ||||||
| past participle | gălbenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | gălbenesc | gălbenești | gălbenește | gălbenim | gălbeniți | gălbenesc | |
| imperfect | gălbeneam | gălbeneai | gălbenea | gălbeneam | gălbeneați | gălbeneau | |
| simple perfect | gălbenii | gălbeniși | gălbeni | gălbenirăm | gălbenirăți | gălbeniră | |
| pluperfect | gălbenisem | gălbeniseși | gălbenise | gălbeniserăm | gălbeniserăți | gălbeniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să gălbenesc | să gălbenești | să gălbenească | să gălbenim | să gălbeniți | să gălbenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | gălbenește | gălbeniți | |||||
| negative | nu gălbeni | nu gălbeniți | |||||
References
- gălbeni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.