hihoti
Romanian
Verb
a hihoti (third-person singular present hihotește, past participle hihotit) 4th conj.
- Obsolete form of chicoti.
Conjugation
conjugation of hihoti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a hihoti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | hihotind | ||||||
| past participle | hihotit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | hihotesc | hihotești | hihotește | hihotim | hihotiți | hihotesc | |
| imperfect | hihoteam | hihoteai | hihotea | hihoteam | hihoteați | hihoteau | |
| simple perfect | hihotii | hihotiși | hihoti | hihotirăm | hihotirăți | hihotiră | |
| pluperfect | hihotisem | hihotiseși | hihotise | hihotiserăm | hihotiserăți | hihotiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să hihotesc | să hihotești | să hihotească | să hihotim | să hihotiți | să hihotească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | hihotește | hihotiți | |||||
| negative | nu hihoti | nu hihotiți | |||||
References
- hihoti in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.