miorlăi
Romanian
Etymology
From miorlau (“meow”) + -ăi, of onomatopoetic origin.
Pronunciation
- IPA(key): /mjor.ləˈi/
Verb
a miorlăi (third-person singular present miorlăie, past participle miorlăit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of miorlăi (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a miorlăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | miorlăind | ||||||
| past participle | miorlăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | miorlăi | miorlăi | miorlăie | miorlăim | miorlăiți | miorlăie | |
| imperfect | miorlăiam | miorlăiai | miorlăia | miorlăiam | miorlăiați | miorlăiau | |
| simple perfect | miorlăii | miorlăiși | miorlăi | miorlăirăm | miorlăirăți | miorlăiră | |
| pluperfect | miorlăisem | miorlăiseși | miorlăise | miorlăiserăm | miorlăiserăți | miorlăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să miorlăi | să miorlăi | să miorlăie | să miorlăim | să miorlăiți | să miorlăie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | miorlăie | miorlăiți | |||||
| negative | nu miorlăi | nu miorlăiți | |||||
Synonyms
References
- miorlăi in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.