năbuși
Romanian
Etymology
Borrowed from Serbo-Croatian năbušiti.
Verb
a năbuși (third-person singular present năbușește, past participle năbușit) 4th conj.
- to suffocate
Conjugation
conjugation of năbuși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a năbuși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | năbușind | ||||||
| past participle | năbușit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | năbușesc | năbușești | năbușește | năbușim | năbușiți | năbușesc | |
| imperfect | năbușeam | năbușeai | năbușea | năbușeam | năbușeați | năbușeau | |
| simple perfect | năbușii | năbușiși | năbuși | năbușirăm | năbușirăți | năbușiră | |
| pluperfect | năbușisem | năbușiseși | năbușise | năbușiserăm | năbușiserăți | năbușiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să năbușesc | să năbușești | să năbușească | să năbușim | să năbușiți | să năbușească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | năbușește | năbușiți | |||||
| negative | nu năbuși | nu năbușiți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.