năluci
Romanian
Etymology 1
Indirectly from Latin lucire, comparable to the Romanian verb luci, or from Old Church Slavonic налоучити (nalučiti).
Pronunciation
- IPA(key): [nəluˈtʃi]
Verb
a năluci (third-person singular present nălucește, past participle nălucit) 4th conj.
- to hallucinate, to imagine
Conjugation
conjugation of năluci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a năluci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | nălucind | ||||||
| past participle | nălucit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | nălucesc | nălucești | nălucește | nălucim | năluciți | nălucesc | |
| imperfect | năluceam | năluceai | nălucea | năluceam | năluceați | năluceau | |
| simple perfect | nălucii | năluciși | năluci | nălucirăm | nălucirăți | năluciră | |
| pluperfect | nălucisem | năluciseși | nălucise | năluciserăm | năluciserăți | năluciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să nălucesc | să nălucești | să nălucească | să nălucim | să năluciți | să nălucească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | nălucește | năluciți | |||||
| negative | nu năluci | nu năluciți | |||||
Etymology 2
Forms of the noun nălucă.
Pronunciation
- IPA(key): [nəˈlut͡ʃʲ]
Noun
năluci f
- inflection of nălucă:
- indefinite genitive/dative singular
- indefinite nominative/accusative/genitive/dative plural
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.