tălășmăni
Romanian
Etymology
From tălășman.
Verb
a tălășmăni (third-person singular present tălășmănește, past participle tălășmănit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of tălășmăni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a tălășmăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tălășmănind | ||||||
| past participle | tălășmănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tălășmănesc | tălășmănești | tălășmănește | tălășmănim | tălășmăniți | tălășmănesc | |
| imperfect | tălășmăneam | tălășmăneai | tălășmănea | tălășmăneam | tălășmăneați | tălășmăneau | |
| simple perfect | tălășmănii | tălășmăniși | tălășmăni | tălășmănirăm | tălășmănirăți | tălășmăniră | |
| pluperfect | tălășmănisem | tălășmăniseși | tălășmănise | tălășmăniserăm | tălășmăniserăți | tălășmăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tălășmănesc | să tălășmănești | să tălășmănească | să tălășmănim | să tălășmăniți | să tălășmănească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | tălășmănește | tălășmăniți | |||||
| negative | nu tălășmăni | nu tălășmăniți | |||||
References
- tălășmăni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.